Primăvara speranțele renasc

Doi străini, același nume,
două vise s-au pierdut
și nici vântul nu mai spune
unde fuge el tăcut!

Doi străini în primăvară
se întreabă încetișor
de ce oare-n astă seară
simt un sentiment de dor?

De ce simți că departe
de lumina de luceferi
e un suflet ca o carte
sub un lac ascuns de nuferi?

Nu-i lumina, nu-i cuvântul,
doar dorul de-a fi cu el
când în sfârșit vezi începutul
delicat ca un ghiocel.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s