Archive | March 2015

Simpli trecatori

Lumea-i un univers in care suntem simpli trecatori,
dar ne consideram vesnici si atotstiutori.
Negam ce nu-ntelegem, facem planuri de viitor,
uitând sa vedem astazi acest soare visator.

Ne credem mari si puternici, spunând cuvinte care dor,
dar nu le putem retrage, nici sterge cicatricea lor.
Facem promisiuni pe care nu le vom respecta
si încrederea pierduta mereu ne va apasa.

Pierdem prietenii frumoase când tacerea intervine
si cuvintele ramase sunt doar niste ruine.
Dar o voce se aude – de am stii s-o ascultam,
sa lasam orgoliu-n urma, sa ne descatusam.

Suntem praf de stele ce prin luna avem lumina,
sa nu lasam lucruri efemere azi , aici sa ne domine.
Închisi în propria fortareata nu vedem ca soarele rasare
pentru a ne oferi viata când visam în departare.

Advertisements

Primăvara speranțele renasc

Doi străini, același nume,
două vise s-au pierdut
și nici vântul nu mai spune
unde fuge el tăcut!

Doi străini în primăvară
se întreabă încetișor
de ce oare-n astă seară
simt un sentiment de dor?

De ce simți că departe
de lumina de luceferi
e un suflet ca o carte
sub un lac ascuns de nuferi?

Nu-i lumina, nu-i cuvântul,
doar dorul de-a fi cu el
când în sfârșit vezi începutul
delicat ca un ghiocel.