Archive | November 2011

Cuvinte potrivite

28.01.2011

ceață, umbre, bagaje,
oameni, gară, blocaje,
tren, bilet, nerăbdare,
răsărit, liniște, plecare.

gânduri, creion, foaie,
dealuri, șine, ploaie,
munte, vise, soare,
ore, sosire, așteptare.

întâlnire, zâmbet, îmbrățișare,
cadouri, emoții, plecare,
pian, voce, vis,
sentimente de nedescris.

vorbe, îmbrățișări, priviri,
poze, autografe, amintiri,
două suflete binecuvântate
să cunoască persoane minunate.

Advertisements

Cine poate spune?

Viața este o școală pe care nu o vei absolvi niciodată. Știi doar că la sfârșit te așteaptă un mare test. Nu exista notă minină de trecere cum nu există nici notă maximă. Îl iei sau nu.

În primii ani primești o carte, mare și groasă ce o porți zilnic după tine, unde găsești niște reguli clare – sau cel puțin așa ar trebui. După ce ai învățat acele reguli începi să vorbești și să scrii. Înveți să te exprimi în felul tău.Dacă răsfoiești mai departe vei vedea că urmează un nou capitol, împărțit pe patru lecții:

Prima lecție este adunarea. Este ușoară și scurtă – câteva pagini. Înveți să accepți tot ce primești fără să te întrebi dacă meriți. Primești afecțiune, siguranță, iubire, prieteni …

A doua lecție se numește scăderea. Care este diferența între 100 și 5? Care este diferența între toți cei care se dau drept prieteni și cei câțiva care sunt prietenii tăi adevărați ? Pot trece mai mulți ani până înveți.

Acum urmează două lecții mai complexe: Înmulțirea: Tot ce ți-a rămas în urma scăderii trebuie să înmulțești cu zece. Vei învăța că și cel mai banal sau simplu lucru, ce nu necesită mult efort, un zâmbet spre exemplu, poate avea un efect, o valoare înzecită. Aici înveți să iubești, iar faptul că iubești te face să iubești mai mult. Aici înveți să te bucuri mai mult când faci un cadou, decât atunci când îl primești, înveți să transformi bucuria altuia în bucuria ta.

Împărțirea, ultima lecție din acest capitol este și cea mai grea. Nu poți ajunge la ea dacă n-ai trecut și învățat din celelalte lecții, pentru că ea este, într-un fel, rezultatul acestora. Din tot ce primești trebuie să știi ce este adevăr și minciună, să apreciezi ceea ce ai la adevărata sa valoare ca apoi să poți da mai departe tot ce este mai bun din tine, fie prietenia, fie iubirea.

Și totuși …

Cine poate spune dacă lumea în care te-ai născut e pentru tine?

Cine poate spune de ce încrederea iți este înșelată? De ce ești mințită și apoi abandonată?

Cine poate spune de ce odată cu vârsta nu trece naivitatea?

Cine poate spune dacă am făcut alegerea potrivită?

Și totuși … câte lecții mai am de învățat …

Ce am făcut să merit tot ce primesc?
Ce am făcut să merit ca visele mele să se împlinească?
Ce am făcut să merit să cunosc așa persoane minunate, care mă ajută atât de mult și îmi sunt mereu alături?
Ce am făcut să merit?

Veșnicul călător

Din cioburi de praf

călcat în picioare,
dintr-un paragraf
al apei liniștitoare
te-am sculptat într-o noapte.

Din promisiuni și amintiri
adunate din altă viață,
din foste vii iubiri
pierdute-n timp și ceață
te-am chemat printre șoapte.

Eram departe, dar m-ai auzit
dintre mii de suflete și stele
și de îndată ce ai venit
să mă alegi dintre ele
am devenit un veșnic călător.

Călătoresc în mintea ta,
plutesc încet pe mare,
mă ascund în inima ta,
dând viselor crezare
când fugim în lumea lor.

Descopăr lumea ce-o ascunde
o privire caldă, un sărut,
parfumul tău ce le pătrunde
căci tu ești tot ce eu am vrut.

Always here

No one ever told me

that you need wings if you want to fly,
but you made me believe
that my dreams can touch the sky.

No one ever told me
how you can feel pierced by swords,
but then you came to show me
that a smile is worth thousand words.

You showed me what it is to laugh,
to laugh when I would cry
and told me you’ll be always here
no matter how time goes by.

Behind closed doors

All those doors are closed
And I am too,
My heart’s in standby,
Waiting here for you .

Where are you now?
Why can’t you hear
My desperate call,
Surrounded by fear?

Closed doors won’t mean the end
You close one, I open another
Till  both our hearts will mend
And we can find each other.

Someone told me never to give up
And that’s exactly what I’ll do
So you can find me here
Waiting, waiting for you.

Why is it your eyes that I miss?
Those eyes I’ve  never seen.
And why do I long for your kiss,
If in your arms I’ve never been?

Closed doors won’t mean the end
You close one, I open another
Till  both our hearts will mend
And we can find each other.

De ce?

De ce e mai scurt drumul

atunci când pleci și nu când vii?
De ce nu găsești cuvinte
tocmai atunci când vrei să scrii?

De ce nu poți opri timpul,
să te-ntorci la ziua de ieri?
De ce atunci când ești rănită
nu-ncetezi și tot mai speri?

De ce nu poți fi singură
cât mai departe de tine?
De ce-o simplă îmbrățișare
te face să te simți mai bine?

De ce ochii tăi arată
tot ce-ncerci să ții ascuns?
De ce pun așa-ntrebări
dacă nu găsesc răspuns?

Dacă aș fi …

Dacă eu aș fi o briză de aer

tu ești soarele ce mă-ncălzește.
Dacă eu aș fi o pădure
tu ești pământul ce mă unește.

Dacă eu aș fi o emoție
tu ești focul ce-o ține vie.
Dacă eu aș fi o stea
tu ești cerul ce mă ține.

Dacă eu aș fi un drum
tu ai fi direcția mea
Dacă tu ai fi un înger
oare-aș fi iubita ta?