Veșnicul călător

Din cioburi de praf

călcat în picioare,
dintr-un paragraf
al apei liniștitoare
te-am sculptat într-o noapte.

Din promisiuni și amintiri
adunate din altă viață,
din foste vii iubiri
pierdute-n timp și ceață
te-am chemat printre șoapte.

Eram departe, dar m-ai auzit
dintre mii de suflete și stele
și de îndată ce ai venit
să mă alegi dintre ele
am devenit un veșnic călător.

Călătoresc în mintea ta,
plutesc încet pe mare,
mă ascund în inima ta,
dând viselor crezare
când fugim în lumea lor.

Descopăr lumea ce-o ascunde
o privire caldă, un sărut,
parfumul tău ce le pătrunde
căci tu ești tot ce eu am vrut.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s